The joy of gaming

Dupa ce mi-am descarcat naduful si am scapat dde diacritice (din motive de lene :D) in blogul cu Lenea am decis sa dezbat un subiect atat de scump inimii mele fucked-up and weird: gamingul. O boy, o boy. Tre sa fac o trilogie :)). As putea sa scriu romane dar ma rezum la cateva bloguri. Precum orice alta pasiune, gamingul are sustinatorii, expertii, dependentii si criticii sai. Eu m-am apucat de joace mai serios prin clasele a 5-a si a 6-a in perioada post-maniac dupa colectia mea de LEGO (care acu se numeste brick ..the name sucks so much...) odata cu NFS: Road Challenge si Emperor: Battle for Dune, care s-a potrivit perfect cu prima mea experienta literara cand vine vorba de SFurile lui Frank Herbert. I was hooked. Niciodata nu o sa incetez sa raman uimit la nivelul de tehnologie, la sumele colosale de bani care intra in fiecare joc de top si la lupta acerba dintre companii precum si drama reala umana a luptei producator vs distribuitor de joace. De mult nu mai este o joaca de copii. Este o joaca pe bani reali si statistici cat se poate de expresive: Blizzard scoate 120 de milioane de $ in fiecare luna numai din platile lunare a celor 8+ milioane de jucatori World of Warcraft (fara sa iau in considerare serverele piratate) si va dati seama usor de ce se spune ca industria gamingului are cea mai mare rara de crestere dintre toate de pe lumea asta. Cum sa spun...jocurile pe PC au devenit pentru unii un mod de viata, sursa salariului lunar, o lume plina de pasiune si de talent. A devenit ceva extraordinar, a crescut in 20 de ani precum altele in 200 si, din pacate, are si ea bubele ei care se leaga strans de problemele industriei IT in general. Pentru mine inseamna o sursa de inspiratie, o posibila cariera (ar fi awesome =P~) si un mediu de socializare, beneficiile fiind mai mari decat riscul aferent. Cate meciuri senzationale, cate faza pe care n-o sa le uit niciodata...damn this shit is good :D. Si ma faci sa fiu sincer :)). Pot spune ca sunt un pasionat, nu un addict care aproba 100% continuarea dezvoltarii acestei industrii noi si pline de viata. Chiar si unele scoli si universitati au devenit interesate de fenomen ceea ce nu poate decat sa ma bucure (vedeti proiectul Politehnicii Bucuresti in colaborare cu EA)
GG ALL :)))

Lenea

Atat de banal dar cum, intr-o dimineata atat de frumoasa insa totusi boring, ar putea cineva sa defineasca acest concept, aceasta stare de care (aproape) toti se rusineaza sa spuna ca ii domina in timp ce frecatul mentei, efectul direct al aurei aproape imbatabile a lenii te domina. Englezii ar numi-o idleness, noi: privit luna cum se misca pe cer, stelele cum fac cruising in bezna noptii, observerea cresterii plantelor in timp real, motivul declinului umanitatii noastre muuult prea imperfecte. Este acea stare dulce ca mierea dar totusi de tortura continua care ma macina fizic si psihic pur si simplu pentru ca...n-am chef de nimic. Asta e, recunosc, mi-e lene. Dati-ma in judecata dar asta e adevarul. In timpul ultimii saptamani cam asta am facut si demonii vechi isi fac simtita prezenta pe care sheet heads a diminuat-o considerabil cand eram si noi umpic mai entuziasti. Initiativa e dragutza daca nu se baga lenea in drum. Ata ete... 'Om trai, 'om dormi si 'om vedea :D .

Bergen

Back după 10 zile de vacanţă şi apă cu sulf la Olăneşti (şi nu am uitat de diacritice). Per total a fost folositor si relaxant. Muuult somn, fotografie, apă cu sulf, mai multă fotografie şi iar Asimov cu Fundaţia lui. Cam mulşi maneloşti pentru o staţiune de healing in ritm sulfos da' asta e. Cât mă priveşte pe mine, io mi-am făcut treaba pt expoziţia de peisaj...montan =P~...Destul de uber excursia şi mai ales folostioare şi practică. Cum vin acasă dup 10 zile intru iar in rollercoaster =))...Asta e. Cu toate obstacolele, tot am o vară intreagă în faţă pt fooling around with high-tech gadgets. Şi app: ar trebui să-i dau în judecată pe cei de la Suprem Hotel că au pus pe prosoape "SH"....sheet heads kind of....:| :|

Ye neue summer

Va las copii vreo 10 zile cat timp explorez io Olanestiul si imprejurimile. Prima saptamana de vacanta a fost penala si sper ca restul vor fi si mai si. We'll keep in touch. Nuj dak o sa am net asa ca slava vodafoneului :D si mobilelor. Io zic sa facem o mica pauza de inscrieri la sheet heads dar daca restul membrilor C5 decid sa le bage in grup pe AndraRed sau Alexandra, din partea mea au the green light. Alexandra deja mi-a dat formularul ei, iar Andra e in Zapodia (need I say more). Ne mai vedem pe 3 iulie si pana atunci amintiti-va de reclama aia franceza si use condoms :)).

A Sheet Head Odissey

Sheet Heads s-a marit intro saptamana cat altii in 10 (luni) :D. Avem in sfarsit mai multi membrii in afara consiliului decat in consiliu, ceea ce ma bucura enorm. Deja avem un membru permanent, pe Sofia si ne asteapta o luuunga vara :)). A trecut o luna de cand Sheet Heads a fost fondat oficiala si pot spune linistit ca sunt destul de multumit de relizari. Avem 2 proiecte in curs si sunt sigur ca vom mai gasi si altele. S-o ajutam pe Cami sa nu mai frece menta....cand terminam cu proiectele. Am inceput o noua sectiune: Faza saptamanii. Precum Level are faza zilei (www.level.ro) voi avea pe blog faza saptamanii sheet head style ;) votata de grup. Keep in touch guys ;)

Formular Sheet Heads

SheetHeads

Formular de inscriere

Informatii personale:

Nume:

Prenume:

Porecla (optional):

Adresa aproximativa (oras, cartier):

Nr de telefon:

Adresa e-mail (implicit id mess):

Aptitudini personale:

Abilitati artistice:

Abilitati sociale si organizatorice:

Cunostinte tehnice:

Activitati extracurriculare:

Chestionar:

1. Ce intelegi prin SheetHeads?

2. De ce te consideri creativ, in comparatie cu alti artisti?

3. Cum planuiesti sa te dezvolti, privind abilitatile tale artistice?

4. Cum poti influenta si cum poti fi influentat de SheetHeads?

Acesta este formularul final de inscriere Sheet Heads. Pt nformatii suplimentare, stiti pe cine sa contactati :)

Wir kommen aus Romanian :D

Mişto început de vacanţă. În ultima săptămână de şcoală au început cursurile de limba engleză predate de voluntarii americani de la Peace Corps. Din păcate nu am apucat să ajung luni. Sad, dar sper că n-am pierdut prea mult. De marţi începe povestioara mea: Vin cu Tudor cu o jumătate de oră mai devreme (tipu nu ştia la cât încep cursurile), aşa că, frecăm noi menta prin labu de fizică, găsim chestii foarte "interesante" :-$ . La 9 AM încep cursurile. Facem cunoştinţă cu profii (25-35 de ani :)) ) şi începem să vedem ce au de zis. Pe parcursul a 4 zile am discutat despre drepturile femeii, drepturile omului, literatură (d-aia cool, nu vreun somnifer românesc) şi despre Uniunea Ieuropeană finalizată cu un debate extrem de benefic pentru încrederea în propriile forţe a întregii clase. Orele au fost super: şi glume şi chestii serioase, fără note sau absenţe, dar mai ales comunicare: o comunicare muuuult mai bună decât avem noi cu profii noştrii români. Americanii ăştia au un stil diferit de predare, un stil mult mai fun şi mai apropiat de felul nostru de a fi. Pă bune că am înţeles tot ce mi-a fost predat. Cel mai bun exemplu al comunicării elev-profesor a fost miercuri şi vineri seara când am fost aproape toţi elevii la terase cu americanii. A fost superb. Cu greu îmi imaginez un prof român făcând asta. Doar vreo 2-3 din zecile de profi pe care îi cunosc ar face aşa ceva. Te face să înţelegi că profii nu sunt nişte chestii evil şi distante de care trbuie să te ascunzi ca să nu îţi pună un 3. Nu îmi pare deloc rău că m-am trezit la 7:30 în fiecare dimineaţă şi abia aştept săptămâna viitoare. Zack părea eager să ne cunoască.